La finalul lunii august, în şedinţa Consiliului Local Topoloveni s-a stabilit ca un drum din oraş să fie ridicat la rangul de stradă şi să poarte numele colonelului Victor Verzea (foto sus), care a locuit acolo mai mulţi ani cu familia. Problema este reprezentată de faptul că, aşa cum spun numeroşi istorici şi cum arată documentele din arhivele vremii, Victor Verzea a transmis, înainte de intrarea României în Primul Război Mondial, când era şef al serviciilor poştale din ţara noastră, numeroase informaţii inamicilor germani şi din Imperiul Austro-Ungar, inclusiv coduri de descifrare ale telegramelor şi copii după corespondenţele oamenilor politici din România. Ulterior, ca răsplată pentru serviciile aduse, Verzea a fost numit de nemţi primar al Bucureştiului.

În 1919, Victor Verzea a fost condamnat la moarte, pedeapsa fiindu-i apoi schimbată în muncă silnică pe viaţă pentru trădare, însă în noiembrie 1920 a fost amnistiat. Iar în 1925 s-a sinucis la Topoloveni.

„Istoria se face după interes”

Iată ce spun Gheorghiţă Boţârcă, primarul de la Topoloveni, legat de motivaţia atribuirii numelui lui Victor Verzea unei străzi: „Colonelul Victor Verzea a fost extrem de important pentru Topoloveni. A locuit aici mulţi ani, a avut strânse relaţii cu mai mulţi lideri ţărănişti, care îl vizitau la Topoloveni. Iar ca militar a primit întotdeauna calificative excelente. Iar condamnarea sa a fost una plină de semne de întrebare. Ştiţi cum e, istoria se face după interes. Să nu uităm că în 1920 Victor Verzea a fost amnistiat. Însă i s-au interzis drepturile cetăţeneşti. Iar nemaisuportând aceste interziceri, s-a sinucis la Topoloveni în 1925. În aceeaşi zi a murit şi soţia sa, după ce a suferit un atac cerebral. Soţii Verzea au fost înmormântaţi chiar în curtea casei”.

După cum ne-a declarat profesoara Mihaela Olteanu, doctor în istorie, fost director general al Serviciului Poștelor, numit încă din anul 1910 în funcție de către filogermanii din Partidul Conservator, colonelul în rezervă Victor Verzea era, în anii neutralității, șeful Serviciului telegrafico-poștal din cadrul Marelui Cartier General al Armatei Române. „În 1914, la Bucureşti, lui Ottokar Czernin, ambasadorul Imperiului Austro-Ungar, i-a fost furată din maşină geanta în care se aflau multe documente şi cheia cifrului diplomatic. Agenţii români au descoperit că Victor Verzea transmitea lui Czernin codul de descifrare pentru telegramele corespunzătoare comandanților militari și oamenilor politici implicați în Primul Război Mondial”, spune Mihaela Olteanu.

După Primul Război Mondial, colonelul Victor Verzea a fost judecat, iar cazul său a făcut mare vâlvă în presa vremii. Împotriva lui a fost pronunțată o sentință de muncă silnică pe viață, fiind ulterior degradat pe platoul de la Cotroceni și încarcerat la închisoarea Văcărești. Însă Victor Verzea nu şi-a ispăşit condamnarea, deoarece infracţiunile săvârşite în timpul Primul Război Mondial, inclusiv spionajul, au fost amnistiate în noiembrie 1920.

Tweet

• Prev
• Next