Cu toate că Guvernul României a adoptat încă din august 2021 Ordonanța de urgență prin care se interzice oficial punerea pe piață a produselor din plastic de unică folosință, în România încă se importă constant, în special din Turcia, milioane de ambalaje din plastic ce sunt foarte nocive, atât pentru oameni, cât și pentru mediul înconjurător.

Milioane de ambalaje de unică folosință din polistiren expandat și plastic, care se descompun foarte greu și care provin de la unitățile de alimentație publică, iau drumul gropilor de gunoi din România, iar multe dintre ele lasă în urma lor substanțe toxice ce se infiltrează în sol.
Principalul răspuns la această problemă de mediu o reprezintă ambalajele biodegradabile de unică folosință. Acestea sunt fabricate din materii organice, precum amidon din porumb (din care se obține acidul polilactic sau PLA), tărâțe de grâu, trestie de zahăr și celuloză, bambus sau frunze de palmier sunt, de asemenea, compostabile, ceea ce permite colectarea lor împreună cu fracția umedă de deșeuri și transformarea lor în compost.

Iar faptul că Ordonanța dată de Guvern acum doi ani privind interzicerea ambalajelor de unică folosință din plastic nu este respectată, afectează atât consumatorii, cât și companiile ce respectă normativele europene și produc ambalaje biodegradabile.

În baza Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public, FinanciarPress.ro a solicitat Agenției Naționale pentru Protecția Mediului să precizeze ce măsuri a luat privind importul necontrolat de ambalaje din plastic. Și, deși agenția are prin natura și numele ei ca obligație principală chiar protecția mediului, iar respectivele ambalaje din plastic afectează masiv mediul, răspunsul dat de președintele Laurențiu Păștinaru este unul sec, prozaic și birocratic. Un răspuns prin care Agenția Națională pentru Protecția Mediului se spală pe mâini privind importurile necontrolate de ambalaje din plastic, deși acestea sunt interzise.

 ”Agenția Națională pentru Protecția Mediului nu are responsabilități conform Ordonanței nr. 6/2021 privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului. În actul normativ respectiv sunt enumerate toate instituțiile care au responsabilități, inclusiv instituțiile responsabile cu aplicarea sancțiunilor”, spune președintele Laurențiu Păștinaru.

Conform ordonanței invocate de către președintele Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, doar trei instituții au atribuții în acest sens: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului, Garda Națională de Mediu și Administrația Fondului pentru Mediu.

Altfel spus, Agenția Națională pentru Protecția Mediului e nemuritoare, rece și neimplicată privind această mare problemă a importurilor masive de ambalaje din plastic. O lacună pentru care ar trebui să răspundă atât oficialii ANPM, cât și cei din Guvern, care au dat ordonanța superficial.

Tweet

• Prev
• Next