Având o importanță de top pentru viticultura românească, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti a fost reacreditat vineri 28 aprilie pentru încă patru ani. Iar certificatul de reacreditare i-a fost înmânat directorului Dorin Sumedrea chiar de către Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

”Este o reacreditare pe o perioadă pe patru ani. Acest institut este un simbol național. Această zi este una de referință pentru dezvoltarea viticulturii argeșene și pentru revenirea acestui capitol în atenția națională, în atenția cercetării românești”, a declarat Alina Gorghiu, președintele Senatului.

”Institutul de la Ștefănești este un institut performant, un institut ce s-a însănătoșit foarte mult cu actuala conducere. Au preluat o situație extrem de dificilă și în câțiva ani au reușit să crească de câteva ori bugetul instituției. Institutul are o bancă de gene extrem de valoroasă. În acest an, Institutul de la Ștefănești a primit 1,1 milioane lei prin programul Nucleu, aproape dublu față de anul trecut, când a primit 687.000 de lei. Acești bani asigură o predictibilitate pentru cercetători. Dacă nu ar fi fost acreditat, Institutul nu ar fi avut acces la acele fonduri din programul Nucleu și la alte fonduri, inclusiv competiții europene”, spune Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

”S-a îmbunătățit foarte mult calitatea vinurilor”

 Acreditările institutelor de cercetare din România sunt acordate de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și pe de o parte reprezintă o validare a excelenței acestor institute. Există o echipă de evaluatori ce analizează în detaliu fiecare aspect înainte de a reacredita un institut.

”Acreditarea înseamnă că ești capabil să faci activitate de cercetare, dezvoltare, inovare, că ești eligibil să scrii proiecte și așa mai departe. Ca perspective, de când sunt aici, vânzarea de vinuri a crescut de aproape patru ori la magazinul propriu. Noi ca institut vrem să arătăm ce înseamnă noi clone de struguri de vin și să facem transfer tehnologic către zona fermierilor. Ne dorim și o nouă tehnologie în zona vinificării. Sigur că trebuie să avem și o desfacere. S-a îmbunătățit foarte mult calitatea vinurilor produse aici în ultimii ani. Avem investiții în cramă. Am adus un nou oenolog care a lucrat peste hotare. Ne dorim o extindere a activității. Avem vreo 17 clone la soiurile de vin de Ștefănești. Vom avea noi brevete și pentru strugurii de masă”, a precizat pentru FinanciarPress.ro Dorin Sumedrea, directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti.

La ora actuală, institutul administrează peste 600 de hectare, o parte dintre acestea fiind curs construcții sau zone împădurite, plus mai multe suprafețe ce fac obiectul unor litigii.

Activitatea de cercetare horticolă a început la Ștefănești în 1959 în cadrul Stațiunii Experimentale Horti-Viticole Ștefănești. Activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare este continuată la ora actuală d eInstitutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură Ştefăneşti, instituție ce desfășoară activități de cercetare strategică, fundamentală şi aplicativă în domeniul biotehnologiilor horticole, incluzând cercetări de biologie moleculară, înmulţire clonală in vitro, cât şi ameliorarea genetică prin utilizarea tehnicilor in vitro, fiind singura instituție furnizoare de material de înmulţire viticol liber de virusuri.

În colecția națională de germoplasmă, aflată în custodia Institutului, sunt păstrate, în prezent, peste 335 de soiuri de viță-de-vie libere de virusuri, cu care s-ar putea reface patrimoniul viticol al României. O serie de stațiuni viniviticole din țară își păstrează materialul genetic valoros la Ștefănești, printre acestea numărându-se Valea Călugărească, Drăgășani, Murfatlar, Pietroasa, Odobești sau Cotnari.

Tweet

• Prev
• Next