România este de 11 ani în Uniunea Europeană, iar azi marcăm cu fast Ziua Europei. Nu spune nimeni că nu suntem, din punct de vedere geografic, europeni. Ba chiar suntem în centrul continentului şi zona asta frumoasă a fost mereu la răscruce de drumuri. Dar, din punct de vedere al realizărilor şi nivelului de trai, suntem cu ani lumină faţă de Europa reală, Occidentală, care parcă are cu mult mai multe viteze decât noi în mersul său spre viitor. Cum altfel să ne explicăm că nici măcar acum nu avem o autostradă care să lege toate regiunile istorice ale ţării de Europa? Cum suntem noi aliniaţi standardelor europene când încă sunt aproape jumătate dintre localităţile Argeşului fără apă curentă, canalizare, gaze şi cu drumuri de pământ? De unde atâta Europă când încă sunt şcoli unde elevii merg la toaletă în fundul curţii? În Europa industria merge brici, la noi a fost pusă la pământ; nu mai producem mare lucru, ajungând să importăm şi fructe, şi legume, şi cereale, ba chiar şi energie electrică deşi avem toate resursele posibile. În plus, sistemul de sănătate este praf (de unde şi vorba "mori cu zile în spital"), iar hipermarketurile străine au năpădit ca buruienile fostele zone industriale şi au penetrat şi inima oraşelor. Pădurile se taie în draci, am închis minele, dar importăm cărbune, aur avem, dar datoria externă este de miliarde de euro, iar meseriaşii - fie ei "creiere" sau muncitori - ne-au plecat şi ne pleacă pe capete peste graniţe. Sărbătorim noi Ziua Europei, dar mai că putem spune că un ochi râde, altul plânge...

Tweet

• Prev
• Next