Zeci de magistrați din Argeș și din alte județe (Dolj, Alba, Giurgiu, Mureș, Ialomița) au constestat în instanțe o decizie arbitrară a Biroului Electoral Central, care a decis reluarea operaţiunilor de desemnare a preşedinţilor Birourilor Electorale de circumscripţie judeţeană şi ai Birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din respectivele județe, după ce, în urma unor contestaţii, s-ar fi constatat că în lista magistraţilor fie nu s-a ţinut cont de criteriul apropierii de domiciliu, fie au fost înscrise persoane care nu sunt magistraţi în exerciţiu la Tribunalele județene sau Parchetele de pe lângă Tribunalele județene. Numai că în lege nu se specifică nicăieri că președinții sau locțiitorii birourilor electorale trebuie să fie magistrați în exercițiu doar la Tribunelele județene sau Parchetele de pe lângă Tribunalele județene, așa cum au impus cei de la Biroul Electoral Central. Numeroșii magistrați care au făcut contestațiile acuză că prin restrângerea numărului de magistrați din birourile electorale s-ar încerca de fapt un mai mare control politic al alegerilor.

Inițial, tragerea la sorți a președinților și locțiitorilor birourilor electorale din Argeș a fost la Tribunalul Argeș pe 15 aprilie. Numai că, după decizia BEC, procedura tragerii la sorți s-a reluat pe 22 aprilie. Și, într-un mod cât se poate de neobișnuit, ca să nu spunem dubios sau subiectiv-politic, în 26 de birouri electorale din Argeș au fost desemnați – prin tragere la sorți - aceiași președinți sau locțiitori ca la prima tragere la sorți. Și firesc se pune întrebarea dacă tragerea la sorți a fost una obiectivă sau ”aranjată”. Asta în condițiile în care, după cum a precizat un statistician consultat de FinanciarPress.ro, șansele ca 26 de persoane (din câteva sute înscrise) să pice la două trageri la sorți la aceleași birouri electorale sunt sub 0,0002%.

Și tot legat de tragerile la sorți pentru birourile electorale din Argeș, au fost mai multe cazuri în care membri ai aceleiași familii au fost aleși, tot prin ”tragere la sorți”, președinți sau locțiitori de birou electoral. Încă un semn de întrebare privind obiectivitatea tragerilor la sorți.

Biroul Electoral Central, acuzat că încearcă să reducă numărul magistraților din birourile electorale fără temei legal

O altă mare problemă este reprezentată de faptul că Biroul Electoral Central a hotărât reluarea operaţiunilor de desemnare a preşedinţilor Birourilor Electorale de circumscripţie judeţeană şi ai Birourilor electorale de circumscripţie comunală, orăşenească şi municipală din respectivele județe în condițiile în care, așa cum se specifică și în contestațiile deja formulate în instanță și cu argumente legale, ”Biroul Electoral Central nu are competența de a soluționa contestațiile care privesc biroul electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, ci o asemenea competență aparține Biroului electoral de circumscripție județeană” .

Textul de lege de la art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015 este clar şi nu suscită interpretări astfel cum Biroul Electoral Central înţelege să le emită prin Hotărârea nr. 33H/19.04.2024.

În conformitate cu aceste prevederi: ,,Desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului acestuia se face în ședință publică de către președintele tribunalului, în termen de 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor. Desemnarea se face, prin tragere la sorți, dintre magistrații și ceilalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5^1) pe baza criteriului apropierii domiciliului sau reședinței de localitatea sau subdiviziunea administrativ-teritorială în care va funcționa biroul electoral de circumscripție. Tragerea la sorți se face cu prioritate din lista magistraților, întâi pentru președinți și apoi pentru locțiitori. Lista magistraților care participă la tragerea la sorți se întocmește de către președintele tribunalului, iar cea a celorlalți juriști care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5^1) de către Autoritatea Electorală Permanentă. Listele trebuie să cuprindă un număr de persoane mai mare de 10% decât cel necesar. Magistrații și ceilalți juriști din listă care îndeplinesc condițiile prevăzute de alin. (5^1) care nu sunt desemnați președinți sau locțiitori ai acestora rămân la dispoziția președintelui tribunalului, pentru înlocuirea, în cazuri deosebite, a titularilor. Lista trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codurile numerice personale, domiciliile, reședințele, locurile de muncă, telefoanele, adresele de e-mail și semnăturile de luare la cunoștință ale persoanelor propuse. Prin jurist se înțelege persoana licențiată în științe juridice.”

În ceea ce-i priveşte pe magistraţi, nominalizarea acestora în lista pentru desemnarea președintelui biroului electoral de circumscripție și a locțiitorului se face cu prioritate din lista magistraţilor.

Aşadar, din textul de lege citat mai sus, nu rezultă nicio menţiune privitoare la instituţia la care magistraţii îşi exercită efectiv activitatea profesională, singurul criteriu imperativ, ce rezultă din textul de lege , este acela de a avea calitatea de magistrat.

”Având în vedere că textul de lege nu distinge, este aplicabil principiul conform căruia „unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă” („ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus”), astfel că este nelegală interpretarea restrictivă realizată de către BEC. Dacă se admite o asemenea interpretare se contravine prevederilor art.10 Cod civil, întrucât s-ar institui o interdicție de participare a magistraților de la alte instanțe sau parchete la procedura de desemnare, deși o asemenea interdicție nu este instituită în mod expres prin prevederile art. 26 alin. (5) din Legea nr. 115/2015”, precizează magistrații în contestațiile formulate în instanțe.

Tweet

• Prev
• Next