Trocul politic a dus la situația în care postul de prefect al județului a fost adjudecat de către USR, în defavoarea lui Emanuel Soare, propus și susținut de PNL Argeș. Din păcate, înlocuirea lui Emanuel Soare, grăbită de cei din USR-PLUS, vine într-un moment complet nepotrivit. Criza sanitară a fost gestionată bine de actualul prefect, chiar dacă au fost comise și anumite greșeli, explicabile însă prin ineditul situației, presiunea imensă pusă deodată pe umerii unui singur om și lipsa unui precedent în ultima sută de ani.

Dacă până nu demult, funcția de prefect era una mai degrabă decorativă, din martie 2020 situația a luat o turnură de-a dreptul dramatică. Abia numit în funcție, Emanuel Soare s-a trezit omul numărul unu în gestionarea pandemiei în Argeș, ca președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.  Asta a însemnat o presiune uriașă din partea opiniei publice, o expunere fantastică în mass-media și asumarea unor decizii care nu au fost deloc ușoare. Automat, a însemnat și renunțarea la “luxul” timpului liber. Cu doi copii acasă, Emanuel Soare a fost pus în situația de a lăsa familia pe plan secund, dedicându-se exclusiv problemelor județului. Fără zile libere, fără concedii, fără weekenduri. Deși mulți îl acuzau că nu are experiență în administrație, în timp record a dovedit că o viziune proaspătă și puterea de muncă sunt mai valoroase decât “calitățile” unui funcționar plictisit, plimbat prin te miri ce funcții de-a lungul anilor. Măsurile luate de prefectul Soare au ajuns model pentru alte județe, mai greu încercate de pandemie.

După ce Argeșul a trecut relativ bine peste criza sanitară, găsindu-se atât locuri în spitalele COVID, cât și atât de necesarele paturi la ATI, inclusiv prin aducerea în județ a unei unități de terapie intensivă, a început procesul de însănătoșire. Prin vaccinare, în faza aceasta. Iar dacă ar fi fost destule doze de vaccin disponibile, Argeșul ar fi arătat din nou că se poate face performanță, cu resursele limitate, instituțiile învechite și toate metehnele din sistemul bugetar. Transparența în comunicare a fost la cote înalte, stabilind standarde de invidiat pentru fiecare instituție publică din județ. Dincolo de pandemie, oamenii au însă în continuare de suferit din cauza funcționarilor, sau a oamenilor în uniforma statului, care nu-și fac treaba. Prefectul Soare a dovedit că nu se ferește de anumite încrengături și nu se dă în lături de la spargerea unor bube vechi ale județului, pline de puroi. De exemplu, recent anunțata comisie mixtă de control, pentru verificarea activității examinatorilor și polițiștilor de la Serviciul de Permise și Înmatriculări. Sau intervenția promptă în cazul poluării de la Bascov, când un abator a fost amendat cu 60.000 lei și închis, după ce a deversat sânge și resturi direct în râu. Sau intervenția pentru toaletarea arborilor de pe marginea drumului județean Pitești-Băbana, care puteau oricând să ducă la producerea unei tragedii.  Și exemplele pot continua. Sigur, problemele acestea nu sunt de ieri sau de azi, dar ele au găsit ecou în omul Emanuel Soare, la fel de deranajat de lipsa de acțiune a instituțiilor ca fiecare dintre dumneavoastră.

După ce a încercat să rezolve doleanțele argeșenilor, a gestionat bine criza sanitară și, bonus, a făcut și performanță în politică, obținând un scor record pentru dreapta din Argeș la alegerile pentru președinția Consiliului Județean, malaxorul politic l-a băgat acum la tocat. Înlocuirea sa nu este însă oportună acum, iar experiența în gestionarea situațiilor de urgență și proiectele începute ar putea fi atuuri pentru județ. Dacă interesele politice se vor dovedi însă mai puternice decât interesul cetățeanului,  atât județul, cât și clasa politică argeșeană ar putea să piardă unul dintre cei mai educați, muncitori și pricepuți oameni pe care i-a avut vreodată.

Iar înainte de a pune un om fără experienţă în gestionarea pandemiei la conducerea judeţului, deputatul Ionuţ Moşteanu şi colegii săi din USR Argeş ar trebui să se gândească de două ori. Ar trebui să se gândească la binele tuturor argeşenilor, nu doar la binele şi beneficiul partidului. Ar trebui să se gândească şi la gestul de nota 10 al superiorului său Dacian Cioloş, care a lăsat să se înţeleagă că Traian Berbeceanu ar trebui păstrat ca prefect de Bucureşti, chiar dacă e de la PNL. Pentru că în primul rând trebuie să conteze profesionalismul, binele comunităţii şi apoi culoarea politică şi interesele de partid. Iar Emanuel Soare şi Traian Berbeceanu au dovedit că sunt profesionişti de nota 10 şi merită să rămână în continuare în funcţii.

Tweet

• Prev
• Next