Regizoarea Victoria Baltag va lansa în acest an „Experimentul Piteşti”, primul film românesc finanţat exclusiv din donaţii. Filmul este de cinci ani în post-producţie, din cauză că încă nu s-au strâns toţi banii. De mai multe săptămâni este activă o nouă campanie de strângere de fonduri. Pentru finalizarea filmului mai sunt necesari maximum 40.000 de euro, iar Victoria Baltag, care este şi coscenaristă, este sigură că va strânge aceşti bani în câteva luni. Montajul filmului despre Experimentul Piteşti a fost realizat la Londra. Financiar mai trebuie acoperite muzica - semnată de compozitorul Matthew Geer, coleg de doctorat cu Victoria Baltag, editarea sunetului, colorizarea, traducerea şi subtitrarea, împachetarea şi masterizarea.

Scenariul filmului a fost scris de Alexandra Axinte şi Victoria Baltag, iar din distribuţie fac parte Ion Caramitru, Sonia Teodoriu, Marius Nanau, Avram Iclozan şi Georgeta Păduraru Burdujan.

Herman este personajul principal al poveştii filmului, un tânăr de 23 de ani, proaspăt căsătorit, tată, student la Drept, condamnat la şapte ani de detenţie. Povestea începe cu momente din viaţa socială a anilor 1942-1948 (zona Moldovei, Iaşi), aduce în prim-plan psihologia umană şi culminează cu punerea în imagini a „fenomenului reeducării“ în România (1948-1954).

„Acum zece ani am participat la o şcoală de vară organizată de IICCMER (n.r. – Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc). Tema privea de istoria comunismului  şi atunci am aflat pentru prima oară despre ceea ce s-a întâmplat la Piteşti. Am fost foarte zguduită de subiect, încât mi-am propus să fac un film legat de Experimentul Piteşti. Când am mers să mă documentez la fosta închisoare de la Piteşti, faptul că puţini piteşteni ştiau că la ei în oraş s-a aflat o închisoare de tortură a studenţilor mi-a pus un semn de întrebare”, ne-a declarat Victoria Baltag.  

Timp de trei ani, între 1949 şi 1952, la Închisoarea Piteşti s-a desfăşurat „Experimentul Piteşti“, considerat a fi cel mai mare şi cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul de Est. Estimările arată  că numărul celor care au suferit acest experiment este cuprins între 1.000 şi 5.000 de persoane. Sute de foşti deţinuţi au rămas cu traume psihice ori fizice. Alexandr Soljeniţîn, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, considera că experimentul de la Piteşti a fost „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane“, iar istoricul François Furet, membru al Academiei Franceze, a numit Fenomenul Piteşti „una dintre cele mai cumplite experienţe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră“. În penitenciarul Piteşti au murit, în urma torturilor la care au fost supuşi, între 100 şi 200 de deţinuţi, fără a se cunoaşte numărul total al acestora. Cauza morţii era falsificată în certificatul de deces.

Tweet

• Prev
• Next