Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis un recurs în interesul legii prin care conferă o interpretare unitară Codului de procedură civilă în privinţa efectelor suspendării executării silite asupra conturilor poprite. Suspendarea înlătură obligaţia băncilor de a indisponibiliza încasările ulterioare suspendării, lucru ce va permite debitorilor să folosească fluxurile viitoare de venituri. Poprirea conturilor reprezintă una dintre principalele metode de impunere a contractelor pe cale litigioasă. După declanşarea procedurii de executare silită, executorul judecătoresc trece la recuperarea efectivă a creanţelor de la debitori prin înfiinţarea de popriri. De-a lungul timpului, mai ales după apariţia noilor Coduri civile, au apărut mai multe interpretări cu privire la procesul de executare silită. Recursul în interesul legii pronunţat de ÎCCJ unifică acum practica şi este obligatoriu pentru instanţe. Băncile joacă un rol crucial în procesul de executare silită, atât ca terţ poprit - firmele sunt obligate să realizeze tranzacţii prin conturi bancare; salariaţii încasează veniturile prin bănci - cât şi în calitate de creditor care caută să recupereze sumele scadente. Decizia vizează, însă, şi alte forme de poprire, cum ar fi cea a salariilor încasate "în mână", direct de la angajator. Debitorii, în procesul de contestare a executării silite, pot solicita în instanţă şi suspendarea executării, caz în care executarea silită în sine nu este îndepărtată, însă efectele sale sunt îngheţate.

Tweet

• Prev
• Next