În urmă cu puțin timp, prefectul județului Argeș, Ioana Făcăleață, a organizat, la sediul Prefecturii, o dezbatere publică amplă privind noile zone stricte de protecție a biodiversității propuse în județ. La discuții au participat reprezentanții societăților care au elaborat studiul pentru „Identificarea zonelor de protecție strictă în habitate naturale terestre și marine”, primari din județ, șefi de instituții publice și deconcentrate, dar și reprezentanți ai administrației județene.
Subiectul este unul extrem de sensibil, în contextul în care România și-a asumat încă din anul 2021, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), obligația de a defini și desemna zone prioritare pentru biodiversitate, așa-numitele zone de protecție strictă, mult mai restrictive decât reglementările existente până acum și cu efecte directe asupra comunităților locale.
Hărți ”desenate” din birou
În anul 2023, Ministerul Mediului a semnat un contract de amploare cu o asociere de firme pentru realizarea studiului care identifică aceste zone de non-intervenție, în vederea aplicării strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021–2030. Conform propunerilor preliminare, în județul Argeș ar urma să fie încadrate ca zone de protecție strictă aproximativ 12–14% din suprafața județului, în special în nordul Argeșului, existând localități unde peste 50% din teritoriu ar intra sub acest regim.
Problema majoră semnalată atât de prefectul Ioana Făcăleață, cât și de autoritățile locale, este faptul că în forma actuală, aceste zone ar bloca investițiile, ar interzice intervențiile de dezvoltare și, în anumite situații, ar introduce restricții inclusiv pentru pășunat. Mai mult, consultările cu autoritățile locale au fost insuficiente sau inexistente.
Problema, adusă și în atenția Parlamentului
În acest context, deputatul de Argeș Simona Bucura-Oprescu a susținut și o declarație politică în Parlament, avertizând că proiectul, în forma propusă, riscă să afecteze grav dezvoltarea multor comunități din județ. Parlamentarul a subliniat că hărțile nu au fost prezentate clar autorităților locale și că, în ultimele săptămâni, au avut loc discuții repetate cu ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pentru a cere analize punctuale, pe fiecare zonă în parte, și consultări reale cu primăriile.
Au fost semnalate erori majore în propunerile inițiale: includerea unor proprietăți private, a unor drumuri comunale, județene și naționale, zone unde sunt în derulare investiții guvernamentale și europene, dar și arii care afectează dezvoltarea localităților, turismul sau chiar accesul către obiective de interes public, precum spitale, poligoane ale Armatei și MAI, Barajul Budeasa și alte puncte strategice.
Localități condamnate la subdezvoltare
Analizând hărțile realizate de specialiștii contractați de Ministerul Mediului, cele mai mari probleme sunt concentrate în zona montană a Argeșului, exact regiunea cu cel mai mare potențial și cea mai mare nevoie de dezvoltare, în special turistică. Printre localitățile cel mai grav afectate se numără:
Arefu, Corbeni, Cicănești, Curtea de Argeș, Valea Iașului, Valea Danului (Valea superioară a Argeșului), Sălătrucu, Brăduleț, Merișani, Mușătești (practic întreaga Vale a Vâlsanului), Nucșoara, Corbi, Lerești, Rucăr, Dragoslavele, Albeștii de Muscel, Albeștii de Argeș, Mioarele, Dâmbovicioara, Cetățeni și Stoenești.
Pe listă apar însă și localități urbane sau periurbane, considerate surprinzătoare: Pitești, Bascov și Budeasa, în special din cauza biodiversității din Trivale și din zona lacului de acumulare Budeasa–Bascov. De asemenea, sunt vizate Mihăești, Vlădești, Domnești, Pietroșani, Vulturești, dar și Topoloveni, Stolnici, în sudul județului.
Nici Platforma Cotmenei nu este ocolită de aceste propuneri, fiind menționate localități precum Morărești, Uda, Cocu, Drăganu, Cuca și Băbana.
Autoritățile județene și parlamentarii de Argeș speră ca demersurile comune să ducă la o reevaluare serioasă a zonelor propuse, astfel încât protejarea biodiversității să nu se transforme într-o frână totală pentru dezvoltare. În caz contrar, avertizează aceștia, localitățile menționate – și județul Argeș în ansamblu – riscă să devină imense parcuri naturale, în care dezvoltarea ar fi pur și simplu interzisă.
