În cursul zilei de marți 24 martie, o porțiune din zidul ce înconjoară fosta închisoare Pitești a fost demolat, iar mai mulți cetățeni au postat pe rețelele sociale filmulețe în acest sens, arătându-se revoltați de demolarea unei bucăți din zidul ce înconjoară o clădire monument-istoric. Pentru a afla care a fost motivul demolării, FinanciarPress.ro a stat de vorbă cu Cristian Cocea – directorul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Argeș, dar și cu Maria Axinte, președintele Fundației Memorialul Închisoarea Pitești.
După cum ne-a precizat Cristian Cocea, respectivele lucrările au fost realizate pe un teren proprietate a Apă Canal 2000 SA. Ele propun o desființare parțială a împrejmuirii, aflată pe limita de proprietate cu imobilul monument istoric și realizarea unui acces auto nou, din strada Făgăraș.
În urma dezbaterii din ședința Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice din decembrie 2025 proiectul a primit aviz favorabil.
”Gardul de zidărie poate fi demolat, chiar dacă e în zona de protecție. Dar nu e vorba despre TOT gardul ci despre 11 metri liniari, unde se face accesul. Segmentul respectiv prezenta pericol de prăbușire, fiind într-un stadiu avansat de degradare. În plus, structura eterogenă, cu BCA, sugerează o intervenție recentă.Proiectul prevede desființarea porțiunii respective, înlocuirea cu un acces auto care consolidează segmentele vecine, detaliile tehnice ale lucrării urmărind să minimizeze impactul asupra materialelor istorice, acolo unde este cazul. Gardul de zidărie nu este clasat ca monument istoric, parte a ansamblului Memorialul Închisorii Pitești ”, spune directorul Cristian Cocea.
Iată ce a declarat pentru FinanciarPress.ro Maria Axinte: ”Cei de la Apă-Canal au autorizație și aviz de la Ministerul Culturii. Desi nu stim exact pe ce criterii, pentru că zidul este în zona de protecție a fostei închisori Pitești. Și noi credem că e periculos pentru că ei creeaza un precedent. Cu argumentul că e degradat, oricine poate demola orice sectiune a zidului”.
În iulie 2023, după ani de zbateri ale Mariei Axinte, președintele Fundației Memorialul Închisoarea Pitești, ansamblul fostei închisori Pitești, inclusiv fostul celular a fost clasat monument istoric de grupa A.
Între 1949 şi 1951, la închisoarea Piteşti s-a desfăşurat Experimentul Piteşti, considerat a fi cel mai mare şi cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist. Iar dintre miile de oameni care au trecut prin Experimentul Piteşti, astăzi mai sunt în viaţă mai puţin de zece.
Scriitorul Aleksandr Soljeniţîn – laureat al Premiului Nobel pentru literatură – considera că experimentul de la Piteşti a fost „cea mai teribilă barbarie a lumii contemporane“, iar istoricul François Furet, membru al Academiei Franceze, a considerat Fenomenul Piteşti „una dintre cele mai cumplite experienţe de dezumanizare pe care le-a cunoscut epoca noastră“.
