Miercuri 25 februarie au loc interviurile candidaților care se luptă pentru șefia DIICOT. Iar printre cei patru candidați se numără Antonia Diaconu, actualul procuror-șef al DIICOT Pitești (în funcție din decembrie 2022) și totodată unul dintre cei mai valoroși și apreciați procurori din Argeș. Antonia Diaconu se numără totodată printre magistrații din România care în ultimii ani au luat constant atitudine privind neregulile și problemele din justiție.
FinanciarPress.ro vă prezintă în premieră detalii din proiectul de management foarte bine structurat al Antoniei Diaconu, proiect ce are câteva zeci de pagini.
După cum spune Antonia Diaconu, ”Un management performant trebuie să trateze resursa umană nu doar ca forță de execuție, ci ca resursă strategică ce trebuie protejată, motivată și consolidată. DIICOT trebuie să fie o instituție fermă, dar inteligibilă, puternică, dar umană, riguroasă, dar capabilă să comunice pe înțelesul cetățeanului. Justiția nu poate rămâne izolată într-un limbaj exclusiv tehnic și inaccesibil publicului, întrucât lipsa de înțelegere generează neîncredere, iar neîncrederea slăbește autoritatea instituțională. Această viziune pornește de la ideea fundamentală că justiția se află în slujba cetățeanului, iar procurorii exercită o funcție de autoritate publică în interesul societății, nu în afara acesteia. Câștigarea și menținerea încrederii publice reprezintă o condiție esențială pentru eficiența actului de justiție”.
Ca viziune managerială, Antonia Diaconu are printre altele următoarele obiective strategice în cazul în care va fi aleasă să conducă DIICOT:
1. Combaterea fermă și eficientă a criminalității organizate, cu prioritate pentru cauzele cu impact major asupra siguranței publice, economice și sociale.
2. Recâștigarea și consolidarea încrederii publicului în justiție, printr-o comunicare instituțională clară, onestă și accesibilă.
3. Întărirea statutului procurorului ca magistrat curajos și responsabil, care acționează cu profesionalism și integritate.
4. Consolidarea resursei umane, printr-un management care susține, protejează și valorizează procurorii.
5. Asigurarea unei conduceri vizibile și asumate, capabile să ofere sprijin real procurorilor în exercitarea atribuțiilor lor.
6. Reevaluarea ordinelor administrative în sensul simplificării procedurilor interne în vederea eficientizării urmăririi penale
7. Crearea de aplicații interne necesare schimbului rapid de informații
8. Stabilirea unor modalități de formare continuă în cadrul DIICOT direcționate către specificul structurii
”Tăcerea instituțională și comunicarea rigidă au contribuit la erodarea încrederii publice în DIICOT”
Antonia Diaconu pune un accent deosebit pe comunicarea DIICOT, comunicare ce trebuie schimbată radical ca stil, limbaj și transparență: ”Comunicarea publică nu trebuie să fie exclusiv tehnică sau defensivă. DIICOT va dezvolta o comunicare instituțională care trebuie să se îndepărteze de limbajul rigid și inaccesibil, să explice, fără a compromite anchetele, rolul instituției și limitele legale ale activității sale, să răspundă temerilor și așteptărilor legitime ale societății, dar și să combată dezinformarea și interpretările eronate. O comunicare clară, umană și constantă consolidează autoritatea instituțională, nu o slăbește”.
În opinia Antoniei Diaconu, procurorii trebuie să fie încurajați să vorbească, să semnaleze dificultățile întâmpinate în activitatea profesională și să expună problemele reale cu care se confruntă, atât pe cale ierarhică, cât și în cadrul dialogului instituțional, fără teama de stigmatizare, izolare sau consecințe negative asupra parcursului profesional.
”Un lider credibil este acela care nu sancționează onestitatea, ci o valorifică în interesul instituției. Procurorii trebuie să știe că, în fața presiunilor externe, a blocajelor sistemice sau a situațiilor de criză, nu sunt singuri, iar conducerea își asumă rolul de protecție și reprezentare instituțională”, mai spune Antonia Diaconu.
Din păcate, în ultima perioadă Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu mai suscită interes pentru procurorii care îndeplinesc criteriile cerute de lege pentru a activa în această structură.
Iar Antonia Diaconu este de părere că motivele acestei lipse de apetență trebuie căutate însă, nu doar în legi și regulamente, ci și în managementul instituției: ”Resursa umană a DIICOT a fost, în timp, expusă unei presiuni constante, fără mecanisme reale de protecție instituțională. Managementul va urmări reducerea riscului de uzură profesională, eliminarea practicilor care descurajează inițiativa și asumarea, asigurarea stabilității în funcții, ca rezultat al unei selecții riguroase, sprijin instituțional real în cauze sensibile sau supuse presiunii publice”.
În proiectul său de management, Antonia Diaconu explică faptul că DIICOT nu trebuie să fie o instituție închisă în sine. Deschiderea către societate, comunicarea onestă și disponibilitatea de a primi un feedback real din partea cetățenilor nu slăbesc autoritatea justiției, ci o întăresc. O instituție care explică, ascultă și acționează responsabil își consolidează legitimitatea și contribuie la reconstrucția încrederii publice.
”Autoritatea nu se impune prin distanță sau formalism, ci se construiește prin prezență, coerență și asumare. Direcția de leadership propusă presupune disponibilitate reală pentru muncă, asumarea deciziilor dificile și implicare constantă în soluționarea problemelor care afectează funcționarea justiției. Am convingerea că temerile și îngrijorările cetățeanului pot fi diminuate și, în timp, înlăturate printr-o activitate consecventă, onestă și orientată către rezultate reale”, concluzionează Antonia Diaconu.
