- Tuesday, 04 February 2025
- Written by Denis Grigorescu
- Hits: 453
Deși interesul pentru învățământul dual în România este unul în creștere, implicarea autorităților centrale este una minusculă. Și asta în condițiile în care școlile de meserii ar duce la o scădere semnificativă a numărului de tineri care nu lucrează sau nu studiază, în condițiile în care procentul acestora este de peste 30% în România, cea mai mare rată din Uniunea Europeană.
În Argeș, în afară de lăudabila inițiativă a campusului în sistemul dual ce se va ridica la Vulturești, mai sunt clase cu învățământ dual la doar șase instituții de învățământ: Liceul Tehnologic ,,Astra” Pitești, Liceul Tehnologic ,,Dacia" Pitești, Liceul Tehnologic Constructii de Masini Mioveni, Liceul Tehnologic ,,Ferdinand I” Curtea de Argeș, Colegiul Tehnic Câmpulung și Colegiul Ecologic „Prof. Univ. Dr. Alexandru Ionescu” Pitești.
La nivel național, aceste clase sunt extrem de puține, în condițiile în care avem nevoie acută de oameni pregătiți.
FinanciarPress.ro a stat de vorbă legat de viitorul învățământului dual în România cu Gabriel Bratu, un profesionist cu experiență și implicare în domeniu. Lector universitar doctor la Centrul Universitar Pitești, fost inspector școlar general în Argeș timp de mai mulți ani, Gabriel Bratu a coordonat Centrul de Excelență pentru Formarea Profesională Inițială în Sistem Dual din Mioveni înainte de a lucra ulterior, începând din 2018, la Autoritatea Naţională pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual, unde a fost președinte aproape un an. Iar în perioada în care a condus Agenția (care a fost desființată din păcate în 2020), Gabriel Bratu s-a remarcat prin încheierea a numeroase parteneriate (inclusiv cu Camera de Comerț a României) și proiecte viabile pentru dezvoltarea învățământului în sistem dual în România.
”Reușisem la nivel național, aveam parteneriate cu mai mult de 8000 de operatori economici. Stabilisem 8 regiuni de dezvoltare în care, în funcție de specificul geografic, economic, social, să avem câte o școală reprezentativă. Reprezentativă însemnând să funcționeze cu aviz de la Ministerul Educației. Singura școală astfel, în sistem dual, în momentul acesta este cea cunoscută de ani de zile, Școala Profesională Kronstadt de la Brașov. Acela e modelul german. Am fost cu cei de la Dacia chiar într-un training acolo să vadă cum se organizează, cum se finanțează. Aveau un sistem foarte interesant de finanțare. Erau la momentul acela aproximativ 19 firme private care stabileau o sumă pe care o puneau într-un cont comun destinat dezvoltării învățământului dual”, spune Gabriel Bratu.
”Lipsește calificarea”
În 2019, necesarul de forță de muncă era imens, iar o extindere a învățământului dual era esențială. Numai pe HoReCa, necesarul de forță de muncă era undeva la 100.000 de oameni.
”La un moment dat, Arctic Găești avea nevoie de 5.000 de angajați și erau dispuși la un parteneriat privind învățământul dual. La Mehedinți, la Turnu Severin aveam parteneriat și urma alocarea a câteva sute de mii de euro, Hidroelectrica urma să dezvolte o școală pe partea de hidroelectrică. Mioveniul era destinat industriei auto. În partea de nord, de Transilvania, exista o asociație a tipografilor transilvăneni, în care sunt vreo 60 de firme partenere. Timișoara cuprindea vestul tot pe partea aceasta de dezvoltarea de mecanică, de servicii. Noi avem modelul în care aceste camere de comerț funcționează ca ONG-uri, în care aderă cine își dorește. La nemți, de pildă, ca să poți să-ți înființezi o firmă, trebuie să te înscrii în Camera de Comerț. Și poate ar trebui și la noi aplicat modelul acesta”, mai precizează Gabriel Bratu.
În 2020, desființarea Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual a venit tocmai când era mai multă nevoie de ea.
”Motivarea desființării a fost legată de reorganizarea ministerelor. La ora actuală nu există nicio entitate națională care se răspundă strict de învățământul dual. Sunt proiecte individuale. Există un astfel de proiect în derulare pe învățământ dual privind construcția unui campus la Mioveni. Și mai este și acel campus în construcție la Vulturești. Acum să vedem de unde vin copiii, de unde e suportul financiar, unde își fac practica, pentru că acesta este cel mai important lucru. Când au terminat școala, ei nu mai trebuie să se califice la locul de muncă.
Îmi aduc aminte că vorbeam cu cineva care conduce o asociație de 150 de service-uri din România. Și spuneau că în ultimii 10 ani, deci asta e la nivel de 2019, s-au angajat în service-urile din România 150.000 de muncitori. S-au calificat la locul de mâncă, pentru că școlile profesionale au fost desființate în 2010, cred, sau chiar mai devreme, au fost desființate toate. Dar lipsește calificarea. Adică copiii mai învață câte ceva, dar învață pe acolo. Ar trebui să existe măcar câte o școală în sistem dual în fiecare regiune de dezvoltare, dar cu personalitate juridică. Adică să existe de sine stătătoare. Pentru că fiecare regiune de dezvoltare are specificul ei. Deci vrei să fii mecanic auto, te duci la Mioveni. Vrei să lucrezi pe șantierul naval, te duci la Constanța”, explică Gabriel Bratu.
În opinia fostului director al Autorităţii Naţionale pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual, Ministerul Educației trebuie să aibă o abordare privind creșterea numărului de școli profesionale, abordare ce ar trebui materializată inclusiv prin crearea unui post de secretar de stat pentru învățământul dual, pentru a avea cumva o entitate importantă, cu greutate, care să poată colabora cu agenții economici.
”Sunt, din păcate, foarte mulți tineri care nu sunt nici la școală, nici angajați, nici nimic. Pur și simplu nu se regăsesc nicăieri. E un segment mare și sunt destul de multe meserii, destul de multe activități care generează și venituri salariale corespunzătoare. Și e am destui studenți care ajung să lucreze la supermarketuri”, explică Gabriel Bratu.
Popular Articles
- Most read
Publicitate