Proiectul ,,Managementul integrat al deșeurilor solide în județul Argeș”, ce vizează salubrizarea tuturor localităților din județ, pare că și-ar fi depășit limitele. Deși întâlnim gunoaie la tot pasul, vedem că firmele delegate să presteze acest serviciu sunt mai degrabă preocupate de salubrizarea bugetelor locale din Argeș. 

Mai exact, din ultimul raport al Curții de Conturi reiese faptul că primăriile argeșene ,,aruncă” foarte mulți bani la gunoi, fără să-i mai recupereze. ,,Managementul integrat al deșeurilor solide în județul Argeș”,  proiect ce părea a fi unul de mare succes, pare să fie viciat de anumite interese, care să aducă un profit sigur și însemnat firmelor delegate de ADI SERVSAL Argeș pentru colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor. Acest proiect a fost viciat printr-o metodă destul de simplă care a condus primarii într-o mare capcană financiară. Deși la semnarea contractului de salubritate încheiat în cadrul acestui proiect, fiecare primărie avea de ales două metode tarifare, reprezentanții ADI SERVSAL și reprezentanții firmelor delegate pentru prestarea acestui serviciu au promovat cel mai mult metoda de plată care le-a convenit, și anume taxa de salubritate, care garantează firmei respective un profit sigur. Cealaltă metodă de tarifare, tariful individual, presupunea ca firma delegată cu acest serviciu să identifice potențialii clienți din perimetrul alocat și să încheie contracte individuale de la care să încaseze în mod direct. Sigur, a doua metodă presupunea un cost mai mare pentru populație, dar dacă ne uităm la consecințele taxei de salubritate, vedem că în final tot cetățeanul are de suferit. Atât în prima etapă a acestui proiect, cât și în a doua, cele mai multe primării din județ au optat pentru taxa de salubritate, care presupune un cost mai mic pentru cetățean, dar care trebuie achitată de către primărie, iar ulterior angajații administrației locale să se ocupe de colectarea acestor bani, metodă ce a produs adevărate ,,găuri negre” în bugetele locale, dar care a umflat conturile firmelor de salubritate delegate de ADI SERVSAL. Cel puțin, în a doua etapă a proiectului, firma care a câștigat licitația să presteze acest serviciu, S.C. Financiar Urban, le-a transmis primăriilor drafturi de contracte în care era menționată doar o formă tarifară și anume taxa de salubritate, pe care o plătesc primăriile, fără a mai fi menționată și a doua metodă, tariful care presupunea ca firma respectivă să încheie contracte individuale cu cetățenii, să ridice gunoiul din poartă în poartă și, totodată, să și încaseze de la aceștia. Doar primarii bine informați și care au rezistat presiunilor, așa cum s-a întâmplat la Corbi, au optat către o astfel de metodă de tarifare, care nu pune presiune pe bugetul local al respectivei localități. 

# ,,Găurile negre” din bugetele locale, descoperite de inspectorii Curții de Conturi la primăriile care plătesc taxă de salubritate

Așadar, în ultimul raport al Curții de Conturi apar numeroase abateri la primăriile din Argeș în ceea ce privește taxa de salubritate. Primăriile au de recuperat zeci de miliarde de lei vechi de la cetățeni, în urma aplicării acestei taxe. 

Un prim exemplu în acest sens este Primăria Aninoasa care, în anul 2015, după cum apare în raportul Curții de Conturi, a încasat de la cetățeni doar un sfert din taxa de salubritate, plătită firmei Financiar Urban în respectivul an. Mai exact, inspectorii Curții de Conturi susțin  că ,,din analiza informațiilor puse la dispoziția auditului rezultă că, în anul 2015, UATC Aninoasa a plătit către S.C.FINANCIAR URBAN SRL Pitești servicii de salubritate în sumă totală de 101.100,09, dar a încasat de la beneficiari numai suma de 24.901 lei, reprezentând 24,63%.”. 

În urma controalelor efectuate anul trecut de inspectorii Curții de Conturi la primăriile din Argeș, la aproape toate aceste instituții care aveau implementat sistemul de plată pentru salubritate prin acea taxă, s-au constatat probleme cu recuperarea banilor. 

Astfel că s-au mai identificat astfel de abateri la primăriile: Berevoiești, Bogați, Coșești, Dobrești, Mihăești, Morărești, Rucăr, Vedea, Vulturești și la Mioveni. La toate aceste primării, suma de recuperat de la cetățeni, pentru această taxă care a fost achitată firmelor de salubritate, se ridică la peste 14 de miliarde lei vechi. Sigur, nu este o sumă fabuloasă, dar dacă ne gândim că multe din aceste localități nu au nici măcar apă curentă în toate satele, dar ele ,,aruncă” banii la gunoi, constatăm un mod deficient, am putea spune, de funcționare. Este normal ca primăriile să întâmpine astfel de probleme, având în vedere și deficitul de personal cu care se confruntă.  Primăriile respective, chiar dacă au încercat să obțină  un preț mai mic pentru acest serviciu de salubritate, alegând să plătească această taxă, au condus la un efect pervers: observăm că până la urmă tot cetățeanul are de suferit și în speță cel bun plătitor. În loc să se facă investiții din taxele și impozitele cetățenilor buni platnici, care să aducă plusvaloare urbei respective, vedem că acești bani sunt folosiți pentru cetățenii răi platnici, în timp ce firma care prestează acest serviciu de salubritate înregistrează profituri uriașe. Am putea spune chiar că este cel mai sigur business, mai sigur și ca închirierea de imobile, dar poate îi dăm vreo idee domnului președinte Iohannis și trece să activeze și în acest domeniu. 

Astfel, cea mai bună soluție pentru primăriile din Argeș ar fi aceea de schimbare a planului tarifar, de la taxă de salubritate să treacă pe tarif, pentru a nu mai fi nevoite să  suporte toate aceste întârzieri la plată ale anumitor cetățeni, iar firma respectivă să facă toate demersurile necesare pentru a-și recupera banii. 

Chiar dacă tariful pentru salubritate presupune un cost mai mare pentru cetățeni, efectele acestui mod de plată se vor vedea în conturile administrației locale, care va avea mai mulți bani de investiții în obiective cu adevărat stringente. 

Tweet

• Prev
• Next